Dinastia Song

Acest articol se referă la dinastia Song, care a condus China mai bine de trei secole.
Pentru orice alte utilizări, vedeți Song (dezambiguizare).
Istoria Chinei
Istoria Chinei
ANTICHITATE
Dinastia Xia c. 2100–c. 1600 BCE
Dinastia Shang c. 1600–c. 1046 BCE
Dinastia Zhou c. 1045–256 BCE
 Zhou de Vest
 Zhou de Est
   Primăverile și Toamnele
   Statele Combatante
PERIOADA IMPERIALĂ
Dinastia Qin 221–206 BCE
Dinastia Han 206 BCE – 220 CE
  Han de Vest
  Dinastia Xin
  Han de Est
Trei Regate 220–280
  Wei, Shu și Wu
Dinastia Jin 265–420
  Jin de Vest 16 Regate
304–439
  Jin de Est
Dinastiile din Sud și din Nord
420–589
Dinastia Sui 581–618
Dinastia Tang 618–907
  (A doua Dinastie Zhou 690–705)
5 Dinastii și
10 Regate

907–960
Dinastia Liao
907–1125
Dinastia Song
960–1279
  Song de Nod Xia de Vest
  Song de Sud Jin
Dinastia Yuan 1271–1368
Dinastia Ming 1368–1644
Dinastia Qing 1644–1911
PERIOADA MODERNĂ
Republica Chineză 1912–1949
Republica Populară
Chineză

Istoria Republicii
Populare Chineze

1949–present
Taiwan
Istoria Taiwanului
1949–present

Format:CadruInfo foste țări

Dinastia Song (în chineză: 宋朝, Sòng Cháo; sʊŋ tʂʰɑʊ̯) a fost dinastia conducătoare a Chinei între 960 și 1279; a urmat după Perioada Celor Cinci Dinastii și a Celor Zece Regate, și a fost urmată de Dinastia Yuan. Dinastia Song a fost primul guvern din istoria lumii care a emis bancnote, și primul guvern chinez care și-a înființat o flotă marină permanentă. În timpul acestei dinastii s-a folosit pentru prima oară praful de pușcă, și s-a început să se folosească busola pentru găsirea nordului.

Dinastia Song este împărțită în două perioade distincte: Song de Nord și Song de Sud. În timpul perioadei Song de nord (chineză: 北宋, 960–1127), capitala țării era în orașul nordic Bianjing (astăzi Kaifeng) și dinastia controla mare parte din China interioară. Perioada Song de Sud (chineză: 南宋, 1127–1279) a venit după ce Dinastia Song a pierdut controlul Chinei de Nord în favoarea Dinastiei Jin. În această perioadă, curtea Song s-a retras spre sud, la Râul Yangtze și și-a stabilit capitala la Lin'an (astăzi Hangzhou). Deși Dinastia Song a pierdut controlul leagănului tradițional al civilizației chinezești din valea Râului Galben, economia dinastiei Song nu a căzut în ruine, Imperiul Song de Sud conținând 60% din populația Chinei și majoritatea terenului agricol cultivabil.[1] Dinastia Song de Sud și-a întărit considerabil forța navală pentru a-și apera apele și granițele, îndeplinind misiuni maritime în străinătate. Pentru a se apăra de Dinastia Jin, și mai târziu de mongoli, Imperiul Song și-a dezvoltat noi tehnologii militare și a inventat praful de pușcă. În 1234, Dinastia Jin a fost cucerită de mongoli, care au preluat controlul asupra Chinei nordice, întreținând relații tensionate cu Imperiul Song de Sud. Möngke Khan, al patrulea Mare Han al Imperiului Mongol, a murit în 1259 în timp ce asedia o cetate în Chongqing. Fratele său mai tânăr Kublai Han a fost proclamat Mare Han, deși a fost recunoscut doar parțial de mongolii din vest. În 1271, Kublai Han a fost proclamat împărat al Chinei.[2] După două decenii de războaie sporadice, armatele lui Kublai Han au cucerit Dinastia Song în 1279. China era din nou unită, sub conducerea Dinastiei Yuan (1271–1368).[3]

Populația Chinei s-a dublat în secolele al X-lea și al XI-lea. Această creștere a fost susținută de creșterea cultivării orezului în centrul și sudul Chinei, utilizarea soiurilor de orez care se recoltează timpuriu, provenite din Asia de sud și sud-est, și de abundența de alimente.[4][5] Recensământul Imperiului Song de Nord a înregistrat o populație de aproximativ 50 milioane de oameni, de aceeași dimensiune ca în perioadele dinastiilor Han și Tang. Se estimează, însă, că Imperiul Song de Nord avea o populație de aproximativ 100 de milioane de oameni, și de 200 de milioane în perioada Dinastiei Ming.[6] Această creștere a generat o revoluție economică în China medievală. Creșterea demografică a fost în parte cauza retragerii treptate a guvernului central din economie. O populație mai mare a crescut și importanța micii nobilimi în administrația și în politica locală. Oficialii numiți în centrele de provincie se bazau pe nobilimea educată pentru servicii, finanțare și supravegherea regiunilor.

Viața socială în timpul dinastiei Song a fost vibrantă; elitele sociale se adunau pentru a admira și a comercializa lucrări de artă, populația interacționa la festivaluri publice și la cluburi private, iar orașele aveau cartiere cu teatre. Răspândirea literaturii și științei fusese îmbunătățită prin inventarea unei mașini de tipărit de lemn și (în secolul al XI-lea) a unei tiparnițe cu piese în mișcare. Tehnologia premodernă, știința, filosofia, matematica, ingineria și alte ocupații intelectuale au înflorit în timpul dinastiei Song. Filosoi cum ar fi Cheng Yi și Zhu Xi au revigorat confucianismul cu noi idei, influențate de idealuri budiste, și au pus accent pe o nouă organizare a textelor clasice, organizare ce a adus în prim plan principala doctrină a neoconfucianismul. Deși instituția examinării imperiale exista din timpul Dinastiei Sui, ea a devenit mult mai importantă în timpul dinastiei Song. Aceasta a devenit principalul factor ce a favorizat transformarea unei elite aristocratice într-o elită funcționărească.

Istorie

Song de Nord, 960–1127

Împăratul Taizu (r. 960-976) a unificat China prin cucerirea altor teritorii in timpul domniei sale, care incheie revoltele din perioada Celor Cinci Dinastii si Zece Regate. In Kaifeng, el a stabilit un guvern central puternic in imperiu.El a asigurat stabilitatea administrativa prin promovarea sistemului de Examinare Imperiala a Serviciului Civil pentru numirea birocratilor statului dupa calificare si merit și a promovat proiecte care asigurau eficienta in comunicare pe tot cuprinsul imperiului.Un astfel de proiect a fost crearea de catre cartografi a hartilor detaliate pentru fiecare provincie si oras care au fost apoi adunate intr-un mare atlas.El a promovat, de asemenea, stiinta inovatoare si inovatiile tehnologice prin sprijinirea lucrarilor, cum ar fi turnul cu ceas astronomic proiectat si construit de inginerul Zhang Sixun.

Împăratul Taizu (r. 960–976), un portret tablou de la Curte

Curtea din Song a mentinut relatii diplomatice cu Chola India, Califatul Fatimid, Srivijaya, Hanatul Kara-Khanid din Asia Centrală, si alte tari care au fost de asemenea parteneri comerciali.De la inceputurile sale sub domnia lui Taizu, dinastia Song a alternat intre razboi si diplomatie cu etnicii Khitani ai Dinastiei Liao in nord-est si cu Tanguts ai Dinastiei Xia de Vest in nord-vest.


Note

  1. ^ Ebrey, Walthall & Palais 2006, p. 167.
  2. ^ Rossabi 1988, p. 115.
  3. ^ Rossabi 1988, p. 76.
  4. ^ Ebrey, Walthall & Palais 2006, p. 156.
  5. ^ Brook 1998, p. 96.
  6. ^ Veeck et al. 2007, pp. 103–104.

Bibliografie

  • Adshead, S. A. M. (), T'ang China: The Rise of the East in World History, New York: Palgrave Macmillan, ISBN 1403934568  (hardback).
  • Anderson, James A. (), „'Treacherous Factions': Shifting Frontier Alliances in the Breakdown of Sino-Vietnamese Relations on the Eve of the 1075 Border War”, În Wyatt, Don J., Battlefronts Real and Imagined: War, Border, and Identity in the Chinese Middle Period, New York: Palgrave MacMillan, pp. 191–226, ISBN 9781403960849 
  • Bai, Shouyi (), An Outline History of China (ed. Revised), Beijing: Foreign Languages Press, ISBN 7119023470 
  • Bol, Peter K. (), „The Rise of Local History: History, Geography, and Culture in Southern Song and Yuan Wuzhou”, Harvard Journal of Asiatic Studies, 61 (1): 37–76, doi:10.2307/3558587 
  • Brook, Timothy (), The Confusions of Pleasure: Commerce and Culture in Ming China, Berkeley: University of California Press, ISBN 9780520221543 
  • Brose, Michael C. (), „People in the Middle: Uyghurs in the Northwest Frontier Zone”, În Wyatt, Don J., Battlefronts Real and Imagined: War, Border, and Identity in the Chinese Middle Period, New York: Palgrave MacMillan, pp. 253–289, ISBN 9781403960849 
  • Ebrey, Patricia Buckley; Walthall, Anne; Palais, James B. (), East Asia: A Cultural, Social, and Political History, Boston: Houghton Mifflin, ISBN 0618133844 
  • Ebrey, Patricia Buckley (), The Cambridge Illustrated History of China, Cambridge: Cambridge University Press, ISBN 052166991X  (paperback).
  • Embree, Ainslie Thomas; Gluck, Carol (), Asia in Western and World History: A Guide for Teaching, Armonk: ME Sharpe, ISBN 1563242648 
  • Chan, Alan Kam-leung; Clancey, Gregory K.; Loy, Hui-Chieh (), Historical Perspectives on East Asian Science, Technology and Medicine, Singapore: Singapore University Press, ISBN 9971692597 
  • Fairbank, John King; Goldman, Merle () [1992], China: A New History (ed. 2nd enlarged), Cambridge; London: The Belknap Press of Harvard University Press, ISBN 0674018281 
  • Fraser, Julius Thomas; Haber, Francis C. (), Time, Science, and Society in China and the West, Amherst: University of Massachusetts Press, ISBN 0870234951 
  • Gernet, Jacques (), Daily Life in China on the Eve of the Mongol Invasion, 1250-1276, Translated by H. M. Wright, Stanford: Stanford University Press, ISBN 0804707200 
  • Graff, David Andrew; Higham, Robin (), A Military History of China, Boulder: Westview Press 
  • Guo, Qinghua (), „Yingzao Fashi: Twelfth-Century Chinese Building Manual”, Architectural History: Journal of the Society of Architectural Historians of Great Britain, 41: 1–13 
  • Hall, Kenneth (), Maritime trade and state development in early Southeast Asia, Hawaii: University of Hawaii Press, ISBN 0824809599 
  • Hansen, Valerie (), The Open Empire: A History of China to 1600, New York & London: W.W. Norton & Company, ISBN 0393973743 
  • Hargett, James M. (), „Some Preliminary Remarks on the Travel Records of the Song Dynasty (960–1279)”, Chinese Literature: Essays, Articles, Reviews (CLEAR), pp. 67–93 
  • Hargett, James M. (), „Song Dynasty Local Gazetteers and Their Place in The History of Difangzhi Writing”, Harvard Journal of Asiatic Studies, 56 (2): 405–442, doi:10.2307/2719404 
  • Hartwell, Robert M. (), „Demographic, Political, and Social Transformations of China, 750-1550”, Harvard Journal of Asiatic Studies, 42 (2): 365–442, doi:10.2307/2718941 
  • Hymes, Robert P. (), Statesmen and Gentlemen: The Elite of Fu-Chou, Chiang-Hsi, in Northern and Southern Sung, Cambridge: Cambridge University Press, ISBN 0521306310 
  • Hsu, Mei-ling (), „The Qin Maps: A Clue to Later Chinese Cartographic Development”, Imago Mundi, 45: 90–100, doi:10.1080/03085699308592766 
  • Levathes, Louise (), When China Ruled the Seas, New York: Simon & Schuster, ISBN 0671701584 
  • Lorge, Peter (), War, Politics and Society in Early Modern China, 900–1795 (ed. 1st), New York: Routledge 
  • McKnight, Brian E. (), Law and Order in Sung China, Cambridge: Cambridge University Press 
  • Mohn, Peter (), Magnetism in the Solid State: An Introduction, New York: Springer-Verlag, ISBN 3540431837 
  • Mote, F. W. (), Imperial China: 900–1800, Harvard: Harvard University Press 
  • Needham, Joseph (), Science and Civilization in China: Volume 1, Introductory Orientations, Taipei: Caves Books 
  • Needham, Joseph (), Science and Civilization in China: Volume 3, Mathematics and the Sciences of the Heavens and the Earth, Taipei: Caves Books 
  • Needham, Joseph (), Science and Civilization in China: Volume 4, Physics and Physical Technology, Part 2: Mechanical Engineering, Taipei: Caves Books 
  • Needham, Joseph (), Science and Civilization in China: Volume 4, Physics and Physical Technology, Part 3: Civil Engineering and Nautics, Taipei: Caves Books 
  • Needham, Joseph (), Science and Civilization in China: Volume 5, Chemistry and Chemical Technology, Part 7: Military Technology; The Gunpowder Epic, Taipei: Caves Books 
  • Paludan, Ann (), Chronicle of the Chinese Emperors, London: Thames & Hudson, ISBN 0500050902 
  • Peers, C. J. (), Soldiers of the Dragon: Chinese Armies 1500 BC-AD 1840, Oxford: Osprey Publishing 
  • Rossabi, Morris (), Khubilai Khan: His Life and Times, Berkeley: University of California Press, ISBN 0520059131 
  • Rudolph, R. C. (), „Preliminary Notes on Sung Archaeology”, The Journal of Asian Studies, 22 (2): 169–177, doi:10.2307/2050010 
  • Sastri, Nilakanta, K.A. (), The CōĻas, Madras: University of Madras 
  • Schafer, Edward H. (), „War Elephants in Ancient and Medieval China”, Oriens, 10 (2): 289–291, doi:10.2307/1579643 
  • Sen, Tansen (), Buddhism, Diplomacy, and Trade: The Realignment of Sino-Indian Relations, 600–1400, Manoa: Asian Interactions and Comparisons, a joint publication of the University of Hawaii Press and the Association for Asian Studies, ISBN 0824825934 
  • Shen, Fuwei (), Cultural flow between China and the outside world, Beijing: Foreign Languages Press, ISBN 711900431X 
  • Sivin, Nathan (), Science in Ancient China, Brookfield, Vermont: VARIORUM, Ashgate Publishing 
  • Steinhardt, Nancy Shatzman (), „The Tangut Royal Tombs near Yinchuan”, Muqarnas: an Annual on Islamic Art and Architecture, X: 369–381 
  • Sung, Tz’u (), The Washing Away of Wrongs: Forensic Medicine in Thirteenth-Century China, translated by Brian E. McKnight, Ann Arbor: University of Michigan Press, ISBN 0892648007 
  • Temple, Robert (), The Genius of China: 3,000 Years of Science, Discovery, and Invention, with a foreword by Joseph Needham, New York: Simon and Schuster, ISBN 0671620282 
  • Veeck, Gregory; Pannell, Clifton W.; Smith, Christopher J.; Huang, Youqin (), China's Geography: Globalization and the Dynamics of Political, Economic, and Social Change, Lanham: Rowman & Littlefield Publishers, ISBN 0742554023 
  • Wagner, Donald B. (), „The Administration of the Iron Industry in Eleventh-Century China”, Journal of the Economic and Social History of the Orient, 44: 175–197, doi:10.1163/156852001753731033 
  • Wang, Lianmao (), Return to the City of Light: Quanzhou, an eastern city shining with the splendour of medieval culture, Fujian People's Publishing House 
  • West, Stephen H. (), „Playing With Food: Performance, Food, and The Aesthetics of Artificiality in The Sung and Yuan”, Harvard Journal of Asiatic Studies, 57 (1): 67–106, doi:10.2307/2719361 
  • Wright, Arthur F. (), Buddhism in Chinese History, Stanford: Stanford University Press 
  • Yuan, Zheng (), „Local Government Schools in Sung China: A Reassessment”, History of Education Quarterly, 34 (2): 193–213, doi:10.2307/369121 


Format:Legătură AC Format:Legătură AC Format:Legătură AC Format:Legătură AB Format:Legătură AB